Începuturile anchetelor
Presupusa implicare a soților Klaus și Carmen Iohannis în adopții suspecte a fost semnalată de presă încă din anii ’90, fiind intens dezbătută după anul 2000. Prima relatare notabilă aparține jurnalistului Dan Tăpălagă, care, în 1997, publica un articol în cotidianul „Ziua” despre o familie din Rășinari ce își acuza nepoții adoptați că ar fi fost victimele traficului de copii.
Detalii ale cazului
Soții Diane și Roger Lalande din Canada au adoptat, în 1990, patru copii, trei fiind din familia Iliuț din Rășinari. Procesul de adopție a fost intermediat de Carmen Iohannis, profesoară la vremea respectivă. Bunicii copiilor susțin că au fost convinși de Iohannis și canadieni să accepte adopția, fiind asigurați că îi vor putea vedea anual. După adopție, însă, familia Iliuț nu a mai avut informații despre copii, iar un preot canadian a semnalat suspiciuni de trafic de copii în care ar fi apărut și numele lor.
Evoluția investigațiilor
- În 2000, plângerile privind adopțiile ilegale au fost clasate de Parchetul din Sibiu, fără a începe urmărirea penală împotriva soților Iohannis.
- Jurnalistul Marius Albin Marinescu, în publicația „Justițiarul”, a continuat să documenteze cazul, susținând că ar fi fost vorba despre un grup organizat implicat în traficul internațional de copii.
Controverse și contradicții
Dan Tăpălagă, autorul primei investigații, a fost acuzat ulterior că și-ar fi schimbat poziția, promovând o imagine pozitivă a cuplului prezidențial. Marinescu, pe de altă parte, a declarat că articolul inițial al lui Tăpălagă a fost scris „la comandă” și că ulterior acesta a dezmințit gravitatea faptelor.
Concluzii
Deși acuzațiile privind implicarea soților Iohannis în traficul de copii rămân fără o soluționare judiciară clară, subiectul continuă să alimenteze dezbateri în spațiul public, fiind adesea utilizat politic.
Autoritățile române și canadiene nu au oferit concluzii ferme, iar dosarele deschise la începutul anilor 2000 au fost închise fără urmări.
Lasă un răspuns