24 ianuarie, Ziua Unirii Principatelor Române, este un prilej de omagiu și reflecție asupra moștenirii lăsate de înaintași.
Cronologia către Mica Unire
Mica Unire a fost un proces complex, desfășurat pe parcursul mai multor ani, având la bază eforturile politice și diplomația europeană.
Iată pașii principali ai acestei uniri istorice:
- 1856: Congresul de la Paris stabilește ca organizarea Principatelor să fie decisă prin consultarea românilor.
- 1857: După alegeri controversate și anulate în Moldova, o majoritate unionistă câștigă alegerile pentru Adunările ad-hoc.
- 1858: Puterile garante adoptă Convenția de la Paris, care devine noua constituție a Principatelor.
- 1859: Alexandru Ioan Cuza este ales domn al Moldovei pe 5 ianuarie și al Țării Românești pe 24 ianuarie, marcând astfel unirea celor două principate.
Ziua de 24 ianuarie 1859
În ziua alegerii lui Cuza ca domnitor al ambelor principate, mulțimile au sărbătorit cu entuziasm. Știrea unirii s-a răspândit rapid prin telegraf. La ora 21:50, vestea ajunsese la Fălticeni, iar administrația locală cerea permisiunea pentru organizarea sărbătorii.
La Călărași, sărbătoarea publică a inclus un ospăț cu șampanie, pișcoturi, șuncă și cașcaval. Totuși, sărbătoarea nu a fost lipsită de provocări logistice. În București, pentru a-l primi pe Cuza, curtea Mitropoliei a trebuit reparată de urgență, fiind plină de noroi și gropi.
Jurământul lui Alexandru Ioan Cuza
Domnitorul și-a început mandatul cu un jurământ solemn:
„Voi păzi cu sfințenie drepturile şi interesele Principatelor Unite… Nu voi avea înaintea ochilor decât binele și fericirea nației române.”
Unire pentru viitor
Unirea din 1859 a reprezentat primul pas către crearea statului modern român. Cu sprijinul marilor puteri și prin inteligența politică a liderilor vremii, românii au făcut un pas decisiv către independență și progres.